Cetatea Capalna, Transilvania

Cetatea Capalna - prezentare si imagini

Cetatea Dacica Capalna se afla in comuna Sasciori, la 18 km de orasul Sebes, pe “Dealul Gargalau”, ori “Dealul Cetatii”, cum mai este numit, cu o buna pozitie strategica, situata la 610m altitudine si dominand valea Sebesului, o cetate cu ziduri de piatra, in opus quadratum, care incinge partea superioara a dealului, legata fiind de restul inaltimilor cu o sa ingusta si marginita de doua paraie: Valea Gargalaului si Paraul Rapii.

Platoul cetatii, alcatuit din trei terase, de dimensiuni reduse, este de forma ovala, masurand 56X42m. Accesul dinspre sud-vest era barat cu ajutorul unui val de pamant, nu prea inalt, prevazut cu un sant interior.

Cetatea Dacica Capalna constituie una dintre verigile lantului de fortificatii de pe cele doua versante ale Carpatilor, menit sa supravegheze principalele treceri peste munti pe drumurile de plai circulate in toate timpurile. Capalna si Banita sunt cele doua cetati incluse in patrimoniul UNESCO ca parti ale sistemului defensiv dacic, dar care nu se afla in muntii Orastiei, centrul regatului.

Fortificatia, amplasata in hotarul satului Capalna, judetul Alba, pe un deal cu pante abrupte cu altitudinea maxima de 687 metri, a intrat relativ tarziu in literatura de specialitate, mai exact, la sfarsitul secolului trecut. Toponimul ”Cetate” indica insa ca localnicii aveau de mult timp cunostinta de existenta ruinelor. Partea superioara a mamelonului, amenajata in terase, este aparata de un turn-locuinta de la care porneste zidul de incinta.

Turnul-locuinta se afla in fata seii, pe o platforma taiata in stanca, este patrat (cu latura de 9,5m si grosimea zidului de 1,73m) si are intrarea pe latura de S-E (larga de 1,26m). De la 1,7m in sus zidul de tip murus Dacicus continua inca aprox. 3m in caramida slab arsa.

Zidul de incinta inegal ca grosime (de la 1,5m la 2,5m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Paramentul interior era suplinit, in partea inferioara a zidului, de stanca si se ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare inaltime, cu un perimetru al cetatii (zid si o latura a turnului-locuinta) ce masoara 280m.

Intrarea principala in cetate se facea prin turnul (6 x 9m la exterior) de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. In interiorul cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai inalta terasa un turn de veghe din lemn, o constructie cu pereti din lemn si baza de piatra langa turnul locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe baraci de lemn.

Materialul arheologic consta din ceramica lucrata cu mana si la roata (inclusiv pictata cu motive geometrice), unelte de fier, obiecte de podoaba din fier, argint si bronz, vase de bronz, monede romane republicane si imperiale. Cetatea dacica pare sa fi fost ridicata pe timpul domniei lui Burebista.

Si-a incetat existenta printr-un incendiu de proportii in timpul razboaielor daco-romane de la inceputul sec. 2 p. Chr. Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii prin Pasul Urdele si cobora in Valea Somesului. Blocurile de calcar utilizate la ridicarea turnului si zidurilor cetatii au fost fasonate in cariera, iar la Capalna s-au mai executat doar mici ajustari.

Inaltimea zidurilor este de aprox. 1,7 metri ele continuand vertical din caramida, ca si in cazul turnurilor-locuinta de la Costesti – Cetatuie. Maniera de amplasare a turnului, pe traseul zidului si formand o iesire din acesta, demonstreaza dubla menire a constructiei: element defensiv, incadrat intre celelalte fortificatii, si, pe de alta parte, locuinta a comandantului cetatii.

Principalul element de fortificare al cetatii Capalnei il constituie zidul de incinta care porneste perpendicular de pe laturile de S-E si N-V ale turnului-locuinta. O parte a zidului a fost construita in stanca, aceasta fiind anterior decupata, pentru a permite constructia, pe o panta de aproape 70 de grade a versantilor dealului. Starea in care s-au pastrat zidurile este mai proasta decat la cetatile din Muntii Orastiei: blocurile sunt alunecate sau iesite in afara, iar pe multe portiuni zidul nu s-a mai pastrat de loc.

Sursa informatiei prezentate