Curtea Domneasca - Targoviste, Muntenia

Curtea Domneasca - Targoviste - prezentare si imagini

Curtea Domneasca grupeaza monumente din secolele XV-XVIII. Prima casa domneasca, imprejmuita cu un zid de incinta din piatra, cu turnuri patrulatere, dateaza din vremea domniei lui Mircea cel Batran sub Vlad Tepes (1456-1462) Curtea Domneasca a dobandit noi constructii printre care si Turnul Chindiei.

Dupa domnia lui Radu de la Afumati, in timpul lui Petru Cercel au avut loc ample lucrari de constructie vechiului palat i se adauga unul nou, inconjurat de gradini, cu fantani alimentate cu apa adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.
Au loc lucrari de reconstructie in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domnesti au fost transformate intr-un palat in stil brancovenesc.

In 1737, in timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domneasca este arsa. Numai Biserica Domneasca a mai fost reparata.
Turnul Chindiei, in forma de astazi este rezultatul restaurarii executate in anii 1847-1851.
In anii 1907-1910, N. Ghica-Budesti, a restaurat biserica domneasca, pentru ca apoi sa degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a baii domnesti.
Reprezentative pentru arhitectura si arta romaneasca, monumentele Curtii Domnesti cuprind elemente novatoare si solutii ce au influentat puternic in epoca. Organizatorii muzeului s-au straduit sa realizeze o legatura organica intre monumente si activitatea expozitionala.

Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti, dintre care unele adapostesc expozitii:
- In turnul Chindiei: Dracula. Legenda si adevar istoric
- In biserica domneasca: Colectia de arta brancoveneasca
- In beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea - Din istoria Curtii domnesti, Lapidarul.
- In biserica Sf. Vineri - Colectia de icoane.

Dintre toate aceste constructii ce alcatuiesc ansamblul voievodal se remarca Turnul Chindiei. Rolul principal al edificiului era unul militar, de aparare, servind in acelasi timp ca foisor de paza si observatie, inchisoare si loc pentru depozitarea tezaurului. Materialul din care a fost ridicat este caramida rosie. Forma acestui turn este cilindrica, avand baza in forma de trunchi de piramida, placata cu piatra. Inaltimea lui depaseste 27 de metri, avand diametrul de 9 metri. Constructia a fost ridicata peste pridvorul paraclisului ce data inca din vremea lui Mircea cel Batran. Accesul pana pe platforma superioara se face urcand 122 de trepte. Edificiul este prevazut cu o usa ce comunica direct cu casa domneasca prin mijlocirea unei pasarele mobile

Biserica Domneasca Mare
Ctitoria lui Petru Cercel se incadreaza in tipul de plan cruce greaca (ca si biserica din Curtea de Arges si Mitropolia Targoviste) care au servit ca model.
Pridvorul este marginit pe 3 laturi de 12 stalpi de zidarie.
Pronaosul prezinta o bolta semicilindrica mica, dispusa central, in axul intrarii, iar de o parte si de alta, cele 2 turle mici. Acest compartiment, a adapostit mormintele familiei Matei Basarab, Balasa (sotia lui Constantin Serban).
Naosul, de forma patrata, este acoperit de 4 bolti in leagan, sprijinite pe 4 stalpi de zidarie dispusi simetric, bolti care sustin turla mare. Spatiile aflate intre bratele egale ale crucii marcate de stalpi sunt acoperite cu cupole.
Absida altarului este incapatoare si flancata de alte 2 mai mici, acoperite cu bolti semicilindrice.
Pe latura de vest a naosului se afla un balcon sustinut de o bolta descarcata pe 2 stalpi si o coloneta din piatra.
In stanga intrarii se remarca portretele voievodale:
– Neagoe Basarab, Matei Basarab
– in vestul pronaosului: Petru Cercel si Constantin Brancoveanu
– in dreapta intrarii: Mihai Viteazu, Radu Serban, Constantin Serban, Serban Cantacuzino si Radu Mihnea.
Dintre piesele de mare valoare artistica care mobileaza biserica se remarca iconostasul bracovenesc realizat in lemn, sculptate si poleite cu aur, avand pe registrul de deasupra usii imparatesti stema Tarii Romanesti, iar pe bagheta superioara, anul realizarii incrustat cu cifre chirilice si arabe: 1693.

Biserica Sf. Vineri sau "Biserica Domneasca Mica" cu hramul Sf. Paraschiva, se află în incinta Complexului Monumental "Curtea Domneasca" din Târgovişte în partea de sud-est a curţii domneşti, pe marginea terasei înalte a Ialomiţei.
Ctitorie a lui Vlad Călugărul şi a soţiei sale Smaranda, biserica "Sfânta Vineri" este singurul monument cunoscut pânâ în prezent în arhitectura Ţării Româneşti datând de la mijlocul secolului al XV-lea (1571), păstrat în formă primară pânâ astăzi.
Are planul trilobat forma alungita, compus din pridvor, pronaus, naos şi altar.
Turla se sprijină pe patru arce semicilindrice. Pronaosul este precedat spre vest de un pridvor deschis, marcat prin trei arce etajate, aparţinând perioadei de început a lăcaşului, cu care este legat organic.
Faţadele sunt decorate cu firide, subliniate la partea superioara de elemente din ceramică smălţuită sub forma unor mici discuri cu picior.
La firida centrală a absidei altarului, care este ceva mai largă decat celelalte, pare un decor aparte nemaîntâlnit la alte monumente.
Originalitatea acestui monument este întregită şi de tehnica şi materialul de construcţie folosit.
Se cuvine sa amintim că pronaosul bisericii "Sfânta Vineri" adăposteşte numeroase morminte ale unor personalităţi istorice, printre care si pe cel al doamnei Bălaşa, soţia lui Constantin Şerban Voievod, a cărei piatră funerară este frumos împodobită cu elemente vegetale, capete de îngeri şi cu stema Ţării Româneşti.
De-a lungul anilor, biserica-monument a beneficiat de o serie de restaurări efectuate în perioada 1731-1732 de către Şerban Fusea, un ctitor cunoscut din Târgovişte, 1803 de către Dionisie Lupu - egumenul de atunci al Mânăstirii Dealu, 1850-1852 de către paharnicul Brătescu, iar ultimele lucrări de restaurare au fost întreprinse în 1967 de către Direcţia Monumentelor Istorice, care din păcate nu au fost finalizate.
S-au mai făcut intervenţii la acoperişul bisericii în 2004, din fondurile Complexului Muzeal "Curtea Domnească".

Sursa informatiei prezentate