Manastirea Cozia - prezentare si imagini
Manastirea Cozia, situata la 5 km de statiunea Calimanesti, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, a fost ctitorita intre 1387-1388 de catre Mircea cel Batran, la sfatul calugarului carturar Nicodim de la Tismana, "sfetnicul lui Mircea intru cele dumnezeiesti". Manastirea Cozia a fost tarnosita, la 18 mai 1388, de insusi Nicodim al carui chip este zugravit in partea de sud a pronaosului. Ca manastire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a lui Nicodim de la Tismana. El numeste cel dintai staret cunoscut din documente, Ieromonahul Chir Gavriil, fara indoiala un ucenic al sau. Popa Gavriil, egumenul de la Manastirea din Calimanesti, impreuna cu toata conducerea si cu o parte din calugarii mai varstnici, trece la Cozia inca din primul an. La inceput s-a numit "Manastirea Nucet" insa, mai tarziu, a primit numele de "Cozia", dupa muntele din apropiere, aflat in stanga Oltului.
Chiliile construite de Mircea Voda au suferit, in decursul vremurilor, multe transformari. Domnitorii Bibescu si Stirbei refac si ei cladirile intre 1848-1856. Tot atunci au fost construite doua pavilioane, azi pastrandu-se numai cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara. Intre 1958-1962, asezamantul monahal a fost restaurat in intregime, consolidandu-se toate chiliile si cele doua paraclise. Dupa 1970, s-a introdus incalzire centrala si biserica s-a acoperit cu tabla de arama, cu ajutorul Episcopiei Ramnicului si cu stradania PC Staret Arhimandrit Gamaliil Vaida.
Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran. Biserica pastreaza policandrele daruite de Constantin Brancoveanu. In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.
Pictura bisericii a fost facuta in fresca, in 1390-1391. Aceasta s-a pastrat numai in pronaos. In naos si in altar pictura a fost lucrata tot in fresca, in 1707, cu prilejul lucrarilor de reparatii facute ansamblului monahal de pe vremea harnicului Serban Cantacuzino. A fost refacuta de Preda zugravul si de fiii sai, Ianache Sima si Mihail. In 1984-1986 a fost restaurat intreg ansamblul mural.
In corpul de cladiri de pe latura estica a fost amenajat un muzeu in care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona: epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tiparita de mitropolitul Varlaam, Psaltirea in versuri a lui Dosoftei - 1673, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Cuza l-a numit aici crator-civil.
Sursa informatiei prezentate 
Sursa informatiilor din aceasta pagina
Daca sunteti de parere ca fotografiile sau textele publicate pe aceasta pagina incalca legea dreptului de autor va rugam sa ne sesizati acest lucru prin formularul de contact disponibil in Pagina de Contact, mentionand pagina si continutul care contravin legii. Direct Booking utilizeaza materiale promotionale puse la dispozitie de terti si nu poate controla sau verifica originea acestora. Direct Booking va retrage imediat din site-urile sale orice material ilegal si va informa partea vatamata despre acest lucru.
